sterp dex - definiţie, sinonime, conjugare

sterp

[Sinonime]
STERP, STEÁRPĂ, sterpi, -e, adj. 1: (Despre pământ, locuri etc.) Care nu rodeşte (suficient), care nu este productiv; neroditor. ♦ (Despre epoci, ani) În care pământul nu a rodit (suficient); sărac în produse ale pământului. ♦ Fig. (Despre privelişti) Fără viaţă, sărac, dezolant. 2. (Pop.: despre animale şi plante) Steril (1). ♦ (Despre căsătorii) Din care nu au rezultat copii. 3. Fig. Care nu produce nimic, care nu dă nici un rezultat; infructuos, zadarnic, fără conţinut; steril (2). – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

STERP steárpă (~i, ~e) 1) (despre sol) Care nu este roditor; neproductiv; arid; steril. 2) (despre fiinţe) Care nu este apt să procreeze; inapt de a reproduce; steril. 3) (despre plante) Care nu produce nici seminţe, nici fructe; steril. 4) fig. Care nu dă nici un rezultat pozitiv; steril. /Orig. nec.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

sterp (-eárpă), adj. – Steril, neroditor. – Mr., megl. sterp. Lat. *exstirpus (Puşcariu 1644; Iordan, Dift., 48; Pascu, I, 160; Philippide, II, 641; E. Herzog, ZRPh., XXVI, 732; REW 3072; Rohlfs, Arch. Rom., IX, 159; Rosetti, II, 68), cf. alb. šterpe, slov. stirpa, it. de S stirpa, sterpa, streppa, ven. sterpa, friul. sterpe. Der. din gr. στέριφος (Weigand, Jb., XVI, 228; Drăganu, Dacor., II, 616; Diculescu, Elementele, 443; Rohlfs, EWUG, 2059; cf. Cihac, II, 702) este dificilă fonetic, cf. Tiktin. Der. din ngr. στέρφος (Scriban) ar impune o explicaţie pentru alteraţia finală. Der. sterp, s.n. (canal de scurgere la moară), numit aşa pentru că este uscat pînă la funcţionarea morii; sterpar, s.m. (cioban de oi sterpe); sterpătură, s.f. (femelă stearpă); sterpet, s.n. (turmă de oi sterpe); sterpos, adj. (steril); stîrpi (var. înv. sterpi, stărpi), vb. (a lăsa sterp, a steriliza; a avorta, a-şi pierde sarcina; a pierde laptele, a înţărca; a se usca, a deveni arid, a se zvînta; a distruge, a elimina, a smulge din rădăcină); stîrpiciune (var. stîrpăciune, înv. sterpiciune), s.f. (sterilitate; pămînt steril); stîrpie (var. sterpie, stărpie), s.f. (înv., sterilitate); stîrpitură (var. stărpitură), s.f. (avort; avorton; femelă stearpă). – Din rom. provine săs. stirpê.
(Dicţionarul etimologic român)

sterp adj. m., pl. sterpi; f. sg. steárpă, pl. stérpe
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
STERP adj. 1. v. steril. 2. (BOT.) steril. (Plantă ~earpă.) 3. nefertil, neproductiv, neroditor, sărac, slab, steril, (rar) nerodnic, sărăcăcios, sec, (Transilv.) macru, (înv.) neproducător, sterpos. (Un sol ~.) 4. arid, neproductiv, neroditor. (O câmpie, o regiune ~earpă.)
(Dicţionar de sinonime)

STERP adj. v. chircit, degenerat, ineficace, ineficient, infructuos, inutil, închircit, înţelenit, necultivat, nedesţelenit, nedezvoltat, nefolositor, nelucrat, netrebuincios, neutil, pipernicit, pirpiriu, pricăjit, prizărit, sec, secat, sfrijit, uscat, van, zadarnic.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Sterp ≠ fertil, productiv, roditor
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: st ste ster

Cuvinte se termină cu literele: rp erp terp