stimulent dex - definiţie, sinonime, conjugare

stimulent

[Sinonime]
STIMULÉNT, stimulente, s.n. 1. Ceea ce stimulează; impuls, imbold, îndemn. 2. Spec. Medicament, substanţă care excită activitatea unui organ ori sistem sau care se ia ca reconfortant împotriva oboselii. – Din stimula. Cf. fr. s t i m u l a n t.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

STIMULÉNT ~e n. 1) Factor (intern sau extern) care stimulează la o acţiune; îndemn; impuls; imbold. ~ moral. 2) Substanţă (medicamentoasă) care stimulează activitatea fizică sau psihică a organismului; excitant. ~ cardiac. ~ nervos.~ biogen substanţă activă din punct de vedere biologic, care se formează în ţesuturile animale şi vegetale. /v. a stimula
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

STIMULÉNT s.n. 1. Ceea ce stimulează, dă un avânt nou; impuls, imbold, îndemn. 2. Medicament, substanţă care excită activitatea unui organ sau a unui sistem de organe. [Cf. fr. stimulant].
(Dicţionar de neologisme)

STIMULÉNT s. n. 1. ceea ce stimulează; impuls, imbold, îndemn. 2. medicament, substanţă care excită activitatea unui organ sau sistem de organe. (după fr. stimulant)
(Marele dicţionar de neologisme)

STIMULÉNT, -Ă, stimulénţi, -te, s.m., adj. 3. S.m. (Med.) Stimulent (2). 4. Adj. Care stimulează, stimulator. ♢ Acţiune stimulentă. [folosit în corpul DEX]
(Alte dicţionare)

stimulént s. n., pl. stimulénte
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
STIMULÉNT s. 1. (FIZIOL.) excitant, stimul. (~ţi senzoriali.) 2. imbold, impuls, îndemn, pornire, stimul, (rar) îmboldire, (reg.) bold, (înv.) năstav, porneală, (grecism înv.) parachinisis, (fig.) mişcare, resort, suport, (înv. şi reg. fig.) strămurare. (~ pentru o acţiune.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: st sti stim stimu stimul

Cuvinte se termină cu literele: nt ent lent ulent mulent