STIRIGOÁIE, stirigoi, s.f. Nume dat la două plante erbacee otrăvitoare din familia liliaceelor, dintre care una cu flori albe (Veratrum album), iar cealaltă cu flori de culoare purpuriu-închis, dispuse în raceme (Veratrum nigrum). [Var.: ştirigoáie s.f.] – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ŞTIRIGOÁIE s.f. v. stirigoaie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
STIRIG//OÁIE ~ói f. Plantă erbacee toxică, cu tulpina înaltă, cu frunze late, alungite spre vârf, şi cu flori grupate în inflorescenţe terminale. [G.-D. strigoii] /Orig. nec.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
stirigoáie s. f., art. stirigoáia, g.-d. art. stirigóii; pl. stirigoáie
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
STIRIGOÁIE s. (BOT.; Veratrum) (reg.) bozăţel.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ŞTIRIGOÁIE s.f. v. stirigoaie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
stirigoáie s. f., art. stirigoáia, g.-d. art. stirigóii; pl. stirigoáie
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
STIRIGOÁIE s. (BOT.; Veratrum) (reg.) bozăţel.
(Dicţionar de sinonime)