stoca

STOCÁ, stochez, vb. I. Tranz. A depozita un bun în stoc, a crea un stoc. – Din fr. stocker.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A STO//CÁ ~chéz tranz. (mărfuri, produse etc.) A pune pentru a păstra într-un depozit. /<fr. stocker
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

STOCÁ vb. I. tr. A face stocuri de mărfuri, a depozita mărfuri. [< fr. stocker].
(Dicţionar de neologisme)

STOCÁ vb. tr. 1. a face stocuri de mărfuri, de materii prime etc., a depozita în stoc. 2. (fig.) a fixa, a înmagazina în memorie o anumită cantitate de informaţie. (< fr. stocker)
(Marele dicţionar de neologisme)

stocá vb., ind. prez. 1 sg. stochéz, 3 sg. şi pl. stocheáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
STOCÁ vb. v. depozita.
(Dicţionar de sinonime)