strășnici dex - definiţie, sinonime, conjugare
STRÁŞNIC, -Ă, straşnici, -ce, adj., adv., s.m. I. Adj. (Exprimă ideea de superlativ) 1. Foarte bun, minunat; foarte mare; foarte puternic; extraordinar, nemaipomenit. 2. Îngrozitor, înfiorător, înspăimântător; grozav, cumplit, teribil. ♦ Foarte sever, foarte aspru. II. Adv. 1. (Foarte) tare, (tare) mult, teribil. 2. (Legat de un adj. prin prep. „de”, exprimă raportul de superlativ) Foarte, extraordinar, nespus. III. S.m. Specie de ferigă din regiunea montană (Asplenium trichomanes). – Din sl. strašĩnŭ.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

STRĂŞNICÍ, străşnicesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A trata pe cineva cu asprime, cu severitate; a înfricoşa. – Din straşnic.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

STRÁŞNI//C ~că (~ci, ~ce) şi adverbial 1) Care înspăimântă; îngrozitor; înfiorător; groaznic; sinistru. Măcel ~. 2) Care este neobişnuit (ca proporţii, intensitate etc.); amarnic; grozav; extraordinar. Ger ~. 3) Care este deosebit de aspru, de strict. Disciplină ~că. /<sl. strašinu
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

stráşnic (-că), adj. – 1. Teribil, de temut. – 2. Violent, sever, dur. Sl. strašinŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 46; Cihac, II, 373; Puşcariu, Dacor., VII, 466), cf. pol. strasznik (monstru). – Der. straşnic, s.m. (specie de ferigă, Asplenium trichomanes), din bg. strašnik; străşnici, vb. (a trata cu asprime; a maltrata); străşnicie, s.f. (severitate, asprime; tenacitate; groază); năstruşnic, adj. (violent, teribil), cu pref. expresiv.
(Dicţionarul etimologic român)

stráşnic adj. m., s. m., pl. stráşnici; f. sg. stráşnică, pl. stráşnice
(Dicţionar ortografic al limbii române)

străşnicí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. străşnicésc, imperf. 3 sg. străşniceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. străşniceáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

strấşnic, strấşnice, s.n. (reg.) gaură făcută în butoi, ca să fermenteze mustul.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
STRÁŞNIC adj. 1. v. cumplit. 2. v. puternic. 3. v. zdravăn. 4. v. bun. 5. v. riguros.
(Dicţionar de sinonime)

STRÁŞNIC s. (BOT.; Asplenium trichomanes) (reg.) feregea, fericuţă, pocitoc, teişor, acul-pământului, dorul-Maicei-Preceste, ferigă-măruntă, părul-doamnei, părul-Maicii-Domnului.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: st str stra stras strasn

Cuvinte se termină cu literele: ci ici nici snici asnici