străbătător dex - definiţie, sinonime, conjugare

străbătător

[Sinonime]
STRĂBĂTĂTÓR, -OÁRE, străbătători, -oare, adj. 1. Care străbate sau care pătrunde prin ceva. ♦ Fig. Care învinge cu uşurinţă piedicile; răzbătător. 2. Care cutreieră, care parcurge un loc, o suprafaţă. – Străbate + suf. -ător.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

STRĂBĂTĂT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) 1) Care străbate. 2) fig. Care ştie să înfrunte obstacole; care nu se dă învins; răzbătător. /a străbate + suf. ~ător
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

străbătătór adj. m., pl. străbătătóri; f. sg. şi pl. străbătătoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
STRĂBĂTĂTÓR adj. v. perspicace.
(Dicţionar de sinonime)

STRĂBĂTĂTÓR adj. v. insistent, perseverent, persistent, răzbătător, statornic, stă-ruitor, tenace.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Străbătătornestrăbătător
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: st str stra strab straba

Cuvinte se termină cu literele: or tor ator tator atator