strădanie dex - definiţie, sinonime, conjugare

strădanie

[Sinonime]
STRĂDÁNIE, strădanii, s.f. Silinţă, efort stăruitor depus de cineva pentru a realiza ceva; străduinţă, străduială. – Din sl. stradanije.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

STRĂDÁNI//E ~i f. Efort (fizic sau intelectual) depus în realizarea unui lucru sau în atingerea unui scop; silinţă; sârguinţă; străduinţă; asiduitate. [G.-D. strădaniei; Sil. -ni-e] /<sl. stradanije
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

strădánie (-ii), s.f. – 1. (Înv.) Chin, suferinţă, calvar. – 2. Efort, silinţă. Sl. stradanije (Miklosich, Slaw. Elem., 46; Cihac, II, 371). – Der. strădalnic, adj. (laborios, activ, harnic), din sl. stradilinu „care îndură”, cu suf. -nic (după Tiktin şi Candrea, dintr-un sl. *stradaniniku); strădănui, vb. refl. (Mold., a se căzni, a se strădui); strădui, vb. refl. (a îndura, a suferi; a se forţa, a se căzni), cf. sl. stradati „a îndura”; străduinţă, s.f. (efort); străduitor, adj. (sîrguincios, silitor).
(Dicţionarul etimologic român)

strădánie s. f. (sil. -ni-e), art. strădánia (sil. -ni-a), g.-d. art. strădániei; pl. strădánii, art. strădániile (sil. -ni-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
STRĂDÁNIE s. 1. caznă, chin, efort, forţare, muncă, osteneală, sforţare, silinţă, străduinţă, trudă, zbatere, (livr.) travaliu, (rar) străduială, străduire, (pop.) canoneală, (reg.) ştrapaţ, (prin Munt.) morânceală, (Mold. şi Transilv.) zoală, (înv.) căznire, nevoinţă, osteninţă, sforţă, stră-dănuinţă, strădănuire. (~ lui a fost încununată de succes.) 2. efort, încercare, osteneală, sforţare, silinţă, străduinţă. (Toate ~iile lui au fost zadarnice.) 3. v. perseverenţă. 4. v. hărnicie.
(Dicţionar de sinonime)

STRĂDÁNIE s. v. calvar, canon, caznă, chin, durere, martiraj, martiriu, mucenicie, patimă, schingiuire, schingiuit, suferinţă, supliciu, tortură.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: st str stra strad strada

Cuvinte se termină cu literele: ie nie anie danie adanie