strămurare dex - definiţie, sinonime, conjugare

strămurare

[Sinonime]
STRĂMURÁRE, strămurări, s.f. (Pop.) Băţ ascuţit, nuia sau prăjină cu vârf de fier, cu care se îndeamnă vitele la mers; strămurariţă. ♦ P. gener. Nuia lungă, subţire şi flexibilă. [Var.: (reg.) stremuráre s.f.] – Lat. *stimularia (< stimulus).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

STRĂMUR//ÁRE ~ări f. înv. pop. Băţ ascuţit la vârf cu care se împung animalele, când sunt îndemnate la mers. /<lat. stimularia
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

strămuráre (-ắri), s.f. – Băţ lung şi ascuţit, prăjină cu vîrf de fier. – Var. strămur(ariţă), străminare. Mr. strimurare, strimulare, megl. strămulari. Lat. *stimulāria, de la stimulāre „a incita” (Tiktin; REW 8261; Capidan 276; Candrea; cf. Cihac, I, 265). Var. strămur pare să reprezinte lat. stimulus; Tiktin crede că este o formă artificială, latinistă; dar nu există indicii că strămur ar putea fi calc latinizant al lui stimulus. Alb. strumullar provine din rom. (Capidan, Dacor., VII, 152). – Der. strămura, vb. (a înţepa, a excita; Bucov., a ameninţa).
(Dicţionarul etimologic român)

strămuráre s. f., g.-d. art. strămurării; pl. strămurări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
STRĂMURÁRE s. (pop.) strămurariţă, (reg.) bold, (Ban.) ţepuşă, (înv.) strămur. (Cu ~ se îmbolnăvesc vitele la mers.)
(Dicţionar de sinonime)

STRĂMURÁRE s. v. imbold, impuls, îndemn, joardă, jordie, nuia, pornire, stimul, stimulent, vargă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: st str stra stram stramu

Cuvinte se termină cu literele: re are rare urare murare