straniu dex - definiţie, sinonime, conjugare

straniu

[Sinonime]
STRÁNIU, -IE, stranii, adj. (Livr.; adesea adverbial) Care iese din comun, care şochează prin aspect, manifestări etc.; neobişnuit, ciudat, bizar. – Din it. stranio. Cf. it. s t r a n o.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

STRÁNI//U ~e (~i) Care şochează prin felul său de a fi; ieşit din comun; ciudat; anapoda; bizar. Om ~. Purtare ~e. [Sil. -niu] /<it. stranio
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

strániu (-ie), adj. – Neobişnuit. It. stranio.
(Dicţionarul etimologic român)

STRÁNIU, -IE adj (adesea adv.) Ciudat, neobişnuit, bizar. [Pron. -niu. / < it. stranio].
(Dicţionar de neologisme)

STRÁNIU, -IE adj. (şi adv.) ciudat, neobişnuit, bizar. (< it. stranio)
(Marele dicţionar de neologisme)

strániu adj. m. [-niu pron. -niu], f. stránie (sil. -ni-e); pl. m. şi f. stránii
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
STRÁNIU adj. v. neobişnuit.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: st str stra stran strani

Cuvinte se termină cu literele: iu niu aniu raniu traniu