stricățire dex - definiţie, sinonime, conjugare
STRICĂŢÍRE s.f. v. stricăţi. [DAR]
(Alte dicţionare)

stricăţí, stricăţésc, vb. IV refl. (reg.; despre oameni) a se strica, a se degrada, a se deterioara, a se paradi, a se rablagi.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)


Cuvinte care încep cu literele: st str stri stric strica

Cuvinte se termină cu literele: re ire tire atire catire