stridor

STRIDÓR s.n. (Med.) Zgomot şuierător al respiraţiei, specific în cazuri de spasm sau de obstrucţie a laringelui. – Din lat., fr. stridor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

STRIDÓR s.n. (Liv.) Sunet aspru, ascuţit. ♦ Respiraţie şuierătoare. [< fr. stridor, cf. lat. stridor – şuierat].
(Dicţionar de neologisme)

STRIDÓR s. n. sunet aspru, ascuţit. ♢ respiraţie şuierătoare produsă de o deformaţie congenitală a laringelui. (< lat., fr. stridor)
(Marele dicţionar de neologisme)

stridór s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)