strigiformă dex - definiţie, sinonime, conjugare

strigiformă

STRIGIFÓRMĂ, strigiforme, s.f. (La pl.) Ordin de păsări de pradă care vânează noaptea, cu capul mare, ochii mari, aşezaţi în faţă, cu ciocul puternic; (şi la sg.) pasăre din acest ordin. – Din fr. strigiformes.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

STRIGIFÓRM//Ă ~e f. 1) la pl. Ordin de păsări răpitoare nocturne cu capul foarte mobil, cu ochii mari, îndreptaţi înainte, cu ciocul scurt, puternic, încovoiat (reprezentanţi: bufniţa, cucuveaua, huhurezul etc.). 2) Pasăre din acest ordin. /<fr. strigiformes, lat. strix, strigis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

STRIGIFÓRME s.f.pl. Ordin de păsări răpitoare de noapte, cuprinzând buha, huhurezul, cucuveaua etc.; (la sg.) pasăre din acest ordin. [Sg. strigiformă. / < it. strigiformi, cf. lat. strix – cucuvea, forma – formă].
(Dicţionar de neologisme)

STRIGIFÓRME s. f. pl. ordin de păsări răpitoare nocturne, cu auzul şi văzul foarte dezvoltate, cu cioc puternic şi ascuţit: strigidele şi alte familii înrudite. (< it. strigiformi)
(Marele dicţionar de neologisme)

strigifórmă s. f., pl. strigifórme
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: st str stri strig strigi

Cuvinte se termină cu literele: ma rma orma forma iforma