STRUCTURÁ, structurez, vb. I. Tranz. A organiza ceva, a da o anumită structură. – Din fr. structurer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
STRUCTURÁT, -Ă, structuraţi, -te, adj. Care are o structură bine definită. – V. structura.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A STRUCTUR//Á ~éz tranz. A face să aibă o structură. /<fr. structurer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
STRUCTURÁ vb. I. tr. A da o (nouă) structură, a organiza. [< fr. structurer].
(Dicţionar de neologisme)
STRUCTURÁ vb. tr. a da o structură, a organiza. (< fr. structurer)
(Marele dicţionar de neologisme)
structurá vb., ind. prez. 1 sg. structuréz, 3 sg. şi pl. structureáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
structurát adj. m., pl. structuráţi; f. sg. structurátă, pl. structuráte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
STRUCTURÁ vb. 1. v. organiza. 2. v. configura.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
STRUCTURÁT, -Ă, structuraţi, -te, adj. Care are o structură bine definită. – V. structura.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
STRUCTURÁ vb. I. tr. A da o (nouă) structură, a organiza. [< fr. structurer].
(Dicţionar de neologisme)
STRUCTURÁ vb. tr. a da o structură, a organiza. (< fr. structurer)
(Marele dicţionar de neologisme)
structurá vb., ind. prez. 1 sg. structuréz, 3 sg. şi pl. structureáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
structurát adj. m., pl. structuráţi; f. sg. structurátă, pl. structuráte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
STRUCTURÁ vb. 1. v. organiza. 2. v. configura.
(Dicţionar de sinonime)