strungăriță dex - definiţie, sinonime, conjugare
STRUNGĂRÍT s.n. (Rar) Strungărie1 (1). – V. strungări.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

STRUNGĂRÍŢĂ1, strungăriţe, s.f. Ciobăniţă care mână oile la strungă pentru a fi mulse. – Strungar2 + suf. -iţă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

STRUNGĂRÍŢĂ2, strungăriţe, s.f. Muncitoare calificată în prelucrarea pieselor la strung. – Strungar1 + suf. -iţă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

strungărít s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

strungăríţă s. f., g.-d. art. strungăríţei; pl. strungăríţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)

strungăríţă2, strungăríţe, s.f. (reg.) strungă, strungăreaţă.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
STRUNGĂRÍT s. strungărie. (Învaţă ~ul.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: st str stru strun strung

Cuvinte se termină cu literele: ta ita rita arita garita