strungărit dex - definiţie, sinonime, conjugare
STRUNGĂRÍ, strungăresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A strunji. – Strungar1 + suf. -ări.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

STRUNGĂRÍT s.n. (Rar) Strungărie1 (1). – V. strungări.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A STRUNGĂR//Í1 ~ésc 1. intranz. A practica ocupaţia de strungar; a fi strungar; a lucra la strung. 2. tranz. rar (piese de metal, de lemn etc.) A prelucra la strung; a da la strung. /strung + suf. ~ări
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A STRUNGĂR//Í2 ~ésc pop. 1. tranz. (oi) A mâna la strungă. 2. intranz. A da oile la strungă. /strung + suf. ~ări
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

strungărí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. strungărésc, imperf. 3 sg. strungăreá; conj. prez. 3 sg. şi pl. strungăreáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

strungărít s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

strungáriţ, -ă, adj. (reg.; despre oameni) cu strungăreaţă, strungaci, strungar, strungaş.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
STRUNGĂRÍ vb. v. struji, strunji.
(Dicţionar de sinonime)

STRUNGĂRÍT s. strungărie. (Învaţă ~ul.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: st str stru strun strung

Cuvinte se termină cu literele: it rit arit garit ngarit