stucatură dex - definiţie, sinonime, conjugare

stucatură

stucatură ştucatură
STUCATÚRĂ, stucaturi, s.f. Ornament arhitectonic în relief (pentru interiorul clădirilor) executat din stuc sau din mortar simplu de ipsos. – Din it. stuccatura.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

STUCATÚR//Ă ~i f. arhit. Element ornamental în relief pentru decorarea interiorului unei clădiri. /<it. stuccatura, germ. Stukatur
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

STUCATÚRĂ s.f. Ornamentaţie realizată în relief din stuc în interiorul clădirilor. [Var. ştucatură s.f. / < it. stuccatura].
(Dicţionar de neologisme)

ŞTUCATÚRĂ s.f. v. stucatură.
(Dicţionar de neologisme)

STUCATÚRĂ s. g. ornamentaţie în relief, din stuc, în interiorul clădirilor. (< it. stuccatura)
(Marele dicţionar de neologisme)

stucatúră s. f., g.-d. art. stucatúrii; pl. stucatúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: st stu stuc stuca stucat

Cuvinte se termină cu literele: ra ura tura atura catura