stupilă

STUPÍLĂ, stupile, s.f. Amorsă specială întrebuinţată la tunurile vechi pentru aprinderea încărcăturii de pulbere. – Cf. fr. é t o u p i l l e.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

STUPÍLĂ s. f. amorsă specială în trecut la tunuri pentru aprinderea pulberii de azvârlire a proiectilului. (după fr. étoupille)
(Marele dicţionar de neologisme)

stupílă s. f., g.-d. art. stupílei; pl. stupíle
(Dicţionar ortografic al limbii române)