subalimentare

SUBALIMENTÁ, subalimentéz, vb. I. Tranz. şi refl. A (se) alimenta (sistematic) în mod insuficient din punct de vedere calitativ şi cantitativ. – Sub¹- + alimenta (după fr. sous-alimenter).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SUBALIMENTÁRE s.f. Acţiunea de a (se) subalimenta şi rezultatul ei; subalimentaţie, subnutriţie (1). – V. subalimenta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SUBALIMENT//Á ~éz tranz. A ali-menta sub normă; a hrăni insuficient. [ Sil. sub-a-] /sub- + a alimenta
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SUBALIMENTÁ vb. I. tr., refl. A (se) alimenta insuficient. [< sub- + alimenta].
(Dicţionar de neologisme)

SUBALIMENTÁRE s.f. Acţiunea de a (se) subalimenta şi rezultatul ei; subalimentaţie; subnutriţie. [< subalimenta].
(Dicţionar de neologisme)

SUBALIMENTÁ vb. tr., refl. a (se) alimenta în mod insuficient. (după fr. sous-alimenter)
(Marele dicţionar de neologisme)

subalimentá vb. (sil. mf. sub-), ind. prez. 1 sg. subalimentéz, 3 sg. şi pl. subalimenteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

subalimentáre s. f. (sil. mf. sub-), g.-d. art. subalimentării
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
SUBALIMENTÁ vb. (rar) a (se) subnutri.
(Dicţionar de sinonime)

SUBALIMENTÁRE s. v. subnutriţie.
(Dicţionar de sinonime)