sudul dex - definiţie, sinonime, conjugare

sudul

[Sinonime]
SUD s.n. 1. Punct cardinal opus nordului, aflat în direcţia în care se îndreaptă Soarele la amiază în emisfera nordică; miazăzi, amiază. ♢ Loc. adj. De sud = sudic. 2. Parte a globului pământesc, a unui continent, a unei ţări etc., aşezată spre sud (1). ♦ Popoare, populaţii care locuiesc în sud (2). – Din fr. sud.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SUD n. (în opoziţie cu nord) 1) Punct cardinal care indică direcţia Soarelui la amiază; miazăzi. ♢ Sud-est punct cardinal intermediar, care indică direcţia între sud şi est. Sud-vest punct cardinal intermediar, care indică direcţia între sud şi vest. De ~ sudic; austral. 2) Parte (a globului pământesc, a unui continent, a unei ţări etc.) care este situată în această direcţie în raport cu restul teritoriului. Locuitori ai ~ului. /<fr. sud, it. sud
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

sud s.m. – Departament, provincie. Sb. sud (Tiktin). Sec. XVII-XIX, înv., termen administrativ.
(Dicţionarul etimologic român)

SUD s.n. 1. Unul dintre cele patru puncte cardinale principale, care se află în partea opusă nordului; miazăzi. 2. Parte a globului, a unui continent etc. aşezată spre sud (1). [< fr. sud, cf. germ. Süden].
(Dicţionar de neologisme)

SUD s. n. 1. punct cardinal opus nordului; miazăzi. 2. regiune de la sud (1). (< fr. sud)
(Marele dicţionar de neologisme)

Pólul Sud s. m. + s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

sud s. n., simb. S
(Dicţionar ortografic al limbii române)

sud-vietnaméz s. m., adj. m. vietnamez
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SUD-ÓSTIC adj. v. sud-estic.
(Dicţionar de sinonime)

SUD s. (GEOGR.) miazăzi, (înv. şi pop.) miază, (Transilv.) prânz, (înv.) austru, meriziu. (Spre ~ se zărea soarele.)
(Dicţionar de sinonime)

SUD s. v. acţiune, cauză, judecată, judeţ, proces.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Sud ≠ miazănoapte, nord,
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: su sud sudu

Cuvinte se termină cu literele: ul dul udul