suge dex - definiţie, sinonime, conjugare
SÚGE, sug, vb. III. Tranz. 1. A trage cu gura sau cu botul laptele din sân, din ţâţă. ♢ Expr. A suge (ceva) o dată (sau împreună) cu laptele mamei = a dobândi o deprindere din cea mai fragedă copilărie. A-şi suge de sub unghii = A fi foarte zgârcit. ♦ A sorbi un lichid, un suc etc. Albina suge nectarul florilor. ♦ A dizolva ceva încet în gură şi a mânca; a topi ceva puţin câte putin. Suge o bomboană. ♦ A trage în piept, a aspira. ♢ Intranz. A suge din ţigară. 2. (Depr.) A goli conţinutul unui vas; a bea. ♦ (Fam.) A fi beţiv. 3. (Despre un corp poros) A absorbi lichide. 4. Fig. A stoarce de avere, de putere, de vlagă; a secătui, a slei. ♢ Expr. A suge (pe cineva) până la măduvă = a-i lua (cuiva) tot ce are, a-l sărăci. A suge sângele cuiva (sau din cineva) = a exploata, a asupri, a chinui pe cineva. ♦ Refl. (Despre fiinţe) A fi tras la faţă, a slăbi. [Perf. s. supsei, part. supt] – Lat. sugere.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SÚGE sug tranz. 1) (lichide) A trage în gură (cu ajutorul buzelor şi al limbii). ~ lapte.~ ceva o dată (sau împreună) cu laptele mamei a căpăta o deprindere din fragedă copilărie. A-şi ~ de sub ungii a fi foarte zgârcit. 2) (băuturi selecte) A bea încet, savurând. 3) (aer, fum, miresme etc.) A trage în piept; a înghiţi; a inspira; a inhala. ~ din ciubuc. 4) A face să se topească în gură (frământând cu limba şi cu buzele) pentru a înghiţi. ~ o bomboană. 5) (despre corpuri poroase) A trage în sine; a lăsa să pătrundă în sine; a absorbi; a îmbiba. ~ apa. 6) pop. rar A bea în permanenţă, suferind de patima beţiei. ♢ Suge-bute calificativ depreciativ atribuit unei persoane care are patima băutului. 7) fig. (persoane) A stoarce de bani, de bunuri materiale. ♢ ~ pe cineva până la măduvă a sărăci pe cineva complet. /<lat. sugere
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

súge (-g, -upt), vb. – 1. A sorbi, a aspira un lichid. – 2. A absorbi. – 3. A bea, a trage laptele din sîn. – 4. A bea, a se ameţi. – 5. (Refl.) A se trage la faţă, a slăbi. – Mr. sug, supşu, suptu, sudzire; megl. sug, supciu, supt, suziri; istr. sugu, supt. Lat. sūgĕre (Puşcariu 1680; REW 8438), cf. it. suggere, port. sugir, gal. sugar. – Der. sugaci, adj. (care suge; neînţărcat), cuvînt literar, fără circulaţie populară (ALR, II, 146); sugar, adj. (care suge; neînţărcat; s.n., căpriorul mijlociu la casele ţărăneşti); sugător, adj. (sugar, sugaci); sugătoare, s.f. (sugativă; mănunchi de stuf care se pune la geam ca să absoarbă apa de ploaie; plantă, Monotropa hypopytis); supt, s.n. (faptul de a suge, beţie); suptură, s.f. (supt, sugere). Din rom. provin bg. sugar (Capidan, Raporturile, 212) şi ngr. σιουγϰάρι (Murnu, Lehnw., 40).
(Dicţionarul etimologic român)

súge vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. sug, 1 pl. súgem, perf. s. 1 sg. supséi, 1 pl. súpserăm; part. supt
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SÚGE vb. 1. (înv.) a zbea. (Pruncul ~ lapte de la sân.) 2. a sorbi, (pop.) a bea. (Şarpele îi ~ sângele.) 3. v. absorbi.
(Dicţionar de sinonime)

SÚGE vb. v. asupri, bea, epuiza, exploata, extenua, frânge, fuma, istovi, împila, împovăra, năpăstui, oprima, oropsi, persecuta, prigoni, seca, secătui, sfârşi, slei, stoarce, tiraniza, trage, urgisi, vlăgui, zdrobi.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: su sug

Cuvinte se termină cu literele: ge uge