sumbru dex - definiţie, sinonime, conjugare

sumbru

[Sinonime]
SÚMBRU, -Ă, sumbri, -e, adj. 1. Întunecat, posomorât, întunecos. 2. Fig. Lipsit de veselie, închis în sine; posomorât, trist, mâhnit. ♦ Chinuit de gânduri, îngândurat. – După fr. sombre.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SÚMBR//U ~ă (~i, ~e) 1) Care este slab luminat; cu puţină lumină. 2) (despre culori) Care tinde spre negru; apropiat de negru. Nuanţă ~ă. 3) fig. (despre persoane) Care este cuprins de tristeţe; posomorât. 4) fig. (despre manifestări ale oamenilor) Care denotă severitate internă; chinuit de gânduri. Faţă ~ă. 5) fig. Care este caracterizat prin neînţelegere a esenţei. Istorie ~ă. Timp ~. [Sil. sum-bru] /<fr. sombre
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

súmbru (-ră), adj. – Întunecat, posomorît. – Var. sombru. Fr. sombre, cu vocala schimbată după paralelismul ombre, umbră.
(Dicţionarul etimologic român)

SÚMBRU, -Ă adj. 1. Întunecat. 2. (Fig.) Posomorât, trist. ♦ Chinuit de gânduri. [< fr. sombre].
(Dicţionar de neologisme)

SÚMBRU, -Ă adj. 1. întunecat. 2. (fig.; despre oameni) posomorât, trist. ♢ chinuit de gânduri. (< fr. sombre)
(Marele dicţionar de neologisme)

súmbru adj. m., pl. súmbri; f. sg. súmbră, pl. súmbre
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SÚMBRU adj. 1. întunecat, întunecos, obscur, (livr.) tenebros, (rar) nepătruns, (înv.) noptos. (Un salon ~.) 2. închis, întunecat, mohorât, sur, (pop.) suriu. (Haină de nuanţă ~.) 3. v. lugubru. 4. v. deprimant. 5. v. funest.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Sumbru ≠ vesel, voios
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: su sum sumb sumbr

Cuvinte se termină cu literele: ru bru mbru umbru