suprasolicitări

SUPRASOLICITÁRE, suprasolicitări, s.f. Acţiunea de a suprasolicita şi rezultatul ei. – V. suprasolicita.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SUPRASOLICITÁRE s.f. Faptul de a suprasolicita; solicitare excesivă; supraîncărcare. [< suprasolicita].
(Dicţionar de neologisme)

suprasolicitáre s. f. (sil. -pra-) → solicitare
(Dicţionar ortografic al limbii române)