săgetar

SĂGETÁR, săgetari, s.m. (Înv.) Arcaş. – Săgeată + suf. -ar.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

săgetár s. m., pl. săgetári
(Dicţionar ortografic al limbii române)

săgetár, săgetári, s.m. (înv.) 1. arcaş, săgetător. 2. persoană care făcea săgeţi şi arcuri. 3. ţintaş, ochitor.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

---

Sinonime:
SĂGETÁR s. v. arcaş, săgetător.
(Dicţionar de sinonime)