tâlcuitoare

TÂLCUITÓR, -OÁRE, tâlcuitori, -oare, s.m. şi f. (Pop.) Persoană care explică, comentează sau interpretează tâlcul unor fapte, al unor vorbe, al unor scrieri etc.; tălmaci. ♦ Traducător. [Pr.: -cu-i-] – Tâlcui + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TÂLCUITÓR ~i m. înv. Persoană care tâlcuia sau tălmăcea ceva; tălmaci; interpret. [Sil. -cu-i-] /a tâlcui + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

tâlcuitór s. m., pl. tâlcuitóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

tâlcuitoáre s. f., g.-d. art. tâlcuitoárei; pl. tâlcuitoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
TÂLCUITÓR s. v. comentator.
(Dicţionar de sinonime)

TÂLCUITÓR s. v. interpret, tălmăcitor, traducător.
(Dicţionar de sinonime)