TÂRNOSÍ, târnosesc, vb. IV. Tranz. A îndeplini, cu ritualul prevăzut, slujba de inaugurare a unei biserici; a sfinţi. – Din scr. tronosati.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A TÂRNOS//Í ~ésc tranz. (biserici) A supune ritualului de inaugurare. /<sl. tronosati
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
tîrnosí (-sésc, -ít), vb. – 1. A sfinţi o biserică. – 2. A se lua de păr, a se părui. Sb., cr. tronosati, din gr. θρόνος „tron” (Miklosich, Fremdw., 133; Cihac, II, 413), cf. mgr. θρονιάζω (Philippide, Principii, 141). Sensul al doilea este rezultatul unei confuzii cu tîrnui (după Bogrea, Dacor., IV, 850, din rus. trimositĭ). – Der. tîrnosanie, s.f. (sfinţire); tîrnoseală, s.f. (sfinţire; Olt., ceară care rămîne după sfinţirea unei biserici şi care se păstrează de obicei).
(Dicţionarul etimologic român)
târnosí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. tirnosésc imperf. 3 sg. târnoseá; conj. prez. 3 sg. şi pl. târnoseáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
TÂRNOSÍ vb. (BIS.) a consacra, a sfinţi. (A ~ o biserică.)
(Dicţionar de sinonime)
TÂRNOSÍ vb. v. ameţi, atinge, bate, boţi, chercheli, îmbăta, jegoşi, lovi, mânji, mototoli, murdări, păta, şifona, turmenta.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A TÂRNOS//Í ~ésc tranz. (biserici) A supune ritualului de inaugurare. /<sl. tronosati
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionarul etimologic român)
târnosí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. tirnosésc imperf. 3 sg. târnoseá; conj. prez. 3 sg. şi pl. târnoseáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
TÂRNOSÍ vb. (BIS.) a consacra, a sfinţi. (A ~ o biserică.)
(Dicţionar de sinonime)
TÂRNOSÍ vb. v. ameţi, atinge, bate, boţi, chercheli, îmbăta, jegoşi, lovi, mânji, mototoli, murdări, păta, şifona, turmenta.
(Dicţionar de sinonime)