târziu dex - definiţie, sinonime, conjugare

târziu

[Sinonime]
TÂRZÍU, -ÍE, târzii, adj., adv. 1. Adj. Care este, se face, se întâmplă după trecerea unui (anumit) timp, după ce a trecut momentul potrivit sau timpul dinainte stabilit. ♢ Expr. (Înv. şi pop.) Nu (după) târzie vreme = curând. Într-o târzie vreme sau (substantivat) într-un târziu = după mult timp, după multă aşteptare. 2. Adj. (Despre anotimpuri sau alte unităţi de timp) Care s-a prelungit mai mult decât este normal, care se apropie de sfârşit. 3. Adj. (Despre plante) Care se seamănă sau ajunge la maturitate după termenul obişnuit. ♦ (Despre animale cu viaţă efemeră) Care şi-a prelungit viaţa peste termenul obişnuit. Fluturi târzii. 4. Adj. Fig. (Despre oameni şi mintea lor) Care pricepe greu, încet (la minte). 5. Adv. După ce a trecut ora sau timpul aşteptat, hotărât sau prevăzut. ♢ Mai târziu = după câtva timp. ♢ Expr. Mai curând (ori mai devreme) sau mai târziu = la o dată neprecisă (dar neîndoielnică), odată şi odată. Cel (mai) târziu = având ultimul termen. ♦ În momentul când un interval de timp este pe sfârşite. – Lat. tardivus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TÂRZÍU1 adv. 1) După ce a trecut timpul sau momentul stabilit sau prevăzut. A telefona ~.Mai devreme (sau mai curând) sau mai ~ într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat. Cel (mai) ~ într-un timp considerat drept ultim termen. Mai ~ după câtva timp. 2) În momentul când un interval de timp este pe sfârşite. /<lat. tardivus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TÂRZÍ//U2 ~e (~i) 1) Care are loc după momentul aşteptat sau după termenul prevăzut; tardiv. Sosire ~e.Nu (după) ~e vreme peste puţin timp. Într-o vreme ~e (sau într-un ~) după un timp îndelungat; după o lungă aşteptare. 2) Care are loc în timp cu mult după începutul unei perioade; cu mult avansat în timp. Ore ~i. 3) (despre plante) Care se dezvoltă şi ajunge la maturitate după termenul obişnuit. Fructe ~i. 4) (despre persoane şi despre facultăţile lor) Care se dezvoltă prea încet; cu dezvoltare foarte lentă; tardiv. Minte ~e. /<lat. tardivus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

tîrzíu adv. – 1. După momentul potrivit sau aşteptat. – 2. (Adj.) Tomnatic, maturizat după termenul obişnuit. – 3. Greoi, încet, domol, lent. – Mr. trădziu. Lat. tardĭvus (Densusianu, Hlr., 163; Puşcariu 1741; REW 8596), cf. it. tardivo, logud., prov., cat. cardiu, fr. tardif, sp., port. tardio. – Der. tîrzielnic, adj. (tîrziu); întîrzia, vb. (a rămîne în urmă, a nu fi la timp).
(Dicţionarul etimologic român)

târzíu adj. m., f. târzíe; pl. m. şi f. târzíi
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
TÂRZÍU adj. 1. înaintat. (La o oră ~ie.) 2. v. tardiv.
(Dicţionar de sinonime)

TÂRZÍU adj. v. greoi, încet, lent, moale, molatic, molâu.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Târziu ≠ devreme, repede, timpuriu
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: ta tar tarz tarzi

Cuvinte se termină cu literele: iu ziu rziu arziu