tăbâltoc dex - definiţie, sinonime, conjugare

tăbâltoc

[Sinonime]
TĂBÂLTÓC, (1) tăbâltoace, s.n., (2) tăbâltoci, s.m. 1. S.n. (Reg.) Săculeţ. 2. S.m. Om scund şi îndesat. [Var.: tăbultóc s.m.] – Cf. ucr. t a b o l e ć.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TĂBÂLT//ÓC1 ~oáce n. Sac umplut numai pe jumătate pentru a putea fi dus în spate. /cf. sl. tobolici
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TĂBÂLTÓ//C2 ~ci m. pop. Persoană mică de statură şi îndesată. /cf. sl. tobolici
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TĂBÂLTÓC, tăbâltoace, s. n. (Reg.) Săculeţ. – Comp. ucr. tobolec.
(Dicţionarul limbii române moderne)

tăbâltóc (om scund şi îndesat) s. m., pl. tăbâltóci
(Dicţionar ortografic al limbii române)

tăbâltóc (săculeţ) s. n., pl. tăbâltoáce
(Dicţionar ortografic al limbii române)

tăbâltóc adj. m. (reg.; fig.) scurt şi gros.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
TĂBÂLTÓC s. v. săculeţ, săcuşor.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ta tab taba tabal tabalt

Cuvinte se termină cu literele: oc toc ltoc altoc baltoc