tăbăcire

TĂBĂCÍ, tăbăcesc, vb. IV. Tranz. A prelucra pielea brută cu ajutorul tananţilor, transformând-o într-un produs care nu putrezeşte, moale, suplu, impermeabil, elastic şi rezistent; a argăsi. ♦ Fig. (Glumeţ) A snopi în bătăi. – Din tabac².
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TĂBĂCÍRE, tăbăciri, s.f. Acţiunea de a tăbăci şi rezultatul ei; tăbăceală, tăbăcit¹, argăsire, argăseală, argăsit, tanaj. – V. tăbăci.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A TĂBĂC//Í ~ésc tranz. (piei de animale) 1) A trata cu tananţi (pentru a da însuşirile necesare); a dubi; a argăsi. 2) fig. A bate foarte tare; a zdrobi în bătăi; a snopi; a toropi; a stâlci; a stropşi; a făcălui. /Din tabac
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TĂBĂCÍ, tăbăcesc, vb. IV. Tranz. A transforma pielea brută, cu ajutorul tananţilor, într-un produs moale, suplu, impermeabil, elastic şi rezistent; a argăsi. ♦ Fig. (Glumeţ) A snopi în bătăi. – Din tabac².
(Dicţionarul limbii române moderne)

tăbăcí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. tăbăcésc, imperf. 3 sg. tăbăceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. tăbăceáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

tăbăcíre s. f., g.-d. art. tăbăcírii; pl. tăbăcíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
TĂBĂCÍ vb. a argăsi, (reg.) a cruşi, (Mold., Bucov. şi Transilv.) a dubi. (A ~ pieile.)
(Dicţionar de sinonime)

TĂBĂCÍ vb. v. pipa, snopi, stâlci.
(Dicţionar de sinonime)

TĂBĂCÍRE s. argăseală, argăsire, argăsit, tăbăceală, tăbăcit, (rar) tanaj, tanare, (reg.) cruşeală, cruşire, (Mold., Bucov. şi Transilv.) dubeală, dubire, dubit. (~ pieilor.)
(Dicţionar de sinonime)