tăinuit dex - definiţie, sinonime, conjugare
TĂINUÍ, tăinuiesc, vb. IV. 1. Tranz. A păstra o taină, a ţine secret, a nu lăsa să se ştie, să se afle ceva; a ascunde, a acoperi. ♦ Refl. (Rar) A se ascunde. 2. Intranz. (Pop.) A sta de vorbă, a sta la taifas, a discuta (în intimitate). – Taină + suf. -ui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TĂINUÍT, -Ă, tăinuiţi, -te, adj. 1. Ascuns, ferit, tainic. ♦ Discret. 2. Neştiut de alţii, secret. – V. tăinui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A TĂINU//Í ~iésc tranz. 1) (informaţii, ştiri) A face să rămână absolut necunoscut; a ţine în taină. 2) (persoane, lucruri) A pune într-un loc ferit pentru a sustrage ulterior; a acoperi; a ascunde; a dosi. /taină + suf. ~ui
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

tăinuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. tăinuiésc, imperf. 3 sg. tăinuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. tăinuiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
TĂINUÍ vb. 1. v. ascunde. 2. a ascunde, (fig.) a înnăbuşi. (Şi-a ~ durerea.)
(Dicţionar de sinonime)

TĂINUÍ vb. v. ascunde, dosi, flecări, îndruga, mistui, pălăvrăgi, sporovăi, trăncăni.
(Dicţionar de sinonime)

TĂINUÍT adj. 1. v. dosnic. 2. ascuns, secret, tainic. (O iubire ~.) 3. v. ascuns.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A tăinui ≠ a destăinui, a mărturisi
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: ta tai tain tainu tainui

Cuvinte se termină cu literele: it uit nuit inuit ainuit