tămâios

TĂMÂIÓS, -OÁSĂ, tămâioşi, -oase, adj., s.f., s.n. 1. Adj. (Despre unele varietăţi de fructe, în special de struguri) Care are un gust aromat, asemănător cu aroma de tămâie; muscat. 2. Adj., s.f. (Varietate de viţă de vie) care produce struguri cu boabele sferice, cărnoase, dese şi verzi sau violet-roşcate, puternic aromate. 3. S.f., s.n. Vin făcut din tămâioasă (2). – Tămâie + suf. -os.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TĂMÂI//ÓS ~oásă (~óşi, ~oáse) (despre struguri şi unele varietăţi de fructe) Care are un miros asemănător mirosului de tămâie. /tămâie + suf. ~os
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

tămâiós adj. m., pl. tămâióşi; f. sg. tămâioásă, pl. tămâioáse
(Dicţionar ortografic al limbii române)

tămâiós (vin) s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
NUCĂ TĂMÂIOÁSĂ s. v. nucşoară.
(Dicţionar de sinonime)

TĂMÂIÓS adj. busuioc, muscat, (Ban. şi Transilv.) muşcătar, muşcătareţ. (Vin ~.)
(Dicţionar de sinonime)