tămăduitor

[Sinonime]

TĂMĂDUITÓR, -OÁRE, tămăduitori, -oare, adj. (Pop.) Care tămăduieşte; vindecător, lecuitor. [Pr.: -du-i-] – Tămădui + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TĂMĂDUIT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care tămăduieşte; cu proprietăţi de vindecare; lecuitor; vindecător. [Sil. -du-i-] /a tămădui + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

tămăduitór adj. m., pl. tămăduitóri; f. sg. şi pl. tămăduitoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Sinonime:
TĂMĂDUITÓR adj. v. vindecător.
(Dicţionar de sinonime)

TĂMĂDUITÓR adj. v. curativ.
(Dicţionar de sinonime)

Cuvinte care încep cu literele: ta tam tama tamad tamadu

Cuvinte se termină cu literele: or tor itor uitor duitor