tărâcioară
TĂRÂCIOÁRE s.f. pl. Diminutiv al lui tărâţe. – Tărâţe + suf. -ioare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
tărâcioáră s.f. (reg.) diminutiv al lui tărâţă.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
tărâcioáră s.f. (reg.) diminutiv al lui tărâţă.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)