tărânc dex - definiţie, sinonime, conjugare

tărânc

TĂRẤNC, tărânci, s.m. (Reg.) Fiecare dintre cele două lanţuri sau frânghii cu care se leagă chilna de coşul căruţei. – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

tărânc s. m., pl. tărânci
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ta tar tara taran

Cuvinte se termină cu literele: nc anc ranc aranc