tărăboi dex - definiţie, sinonime, conjugare

tărăboi

[Sinonime]
TĂRĂBÓI s.n. Gălăgie mare, larmă; zarvă, hărmălaie, tămbălău. – Cf. alb. t ë r b o z, gr. t h ó r y b o s.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TĂRĂBÓI n. 1) Tulburare mare, însoţită de gălăgie şi scandal; hărmălaie; tevatură. 2) Dezordine mare. /cf. alb. tërboz, ngr. thorybos
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

tărăbói (-oíuri), s .n. – Zarvă, gălăgie, larmă. Origine incertă, probabil expresivă. S-a propus ceh. tarabiti se „a face zgomot” (Cihac, II, 401); tarabă (Tiktin); alb. tërboj „a turba” (Capidan, Dacor., III, 763). Nici una din aceste soluţii nu pare posibilă.
(Dicţionarul etimologic român)

tărăbói s. n., pl. tărăboáie
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
TĂRĂBÓI s. v. hărmălaie.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ta tar tara tarab tarabo

Cuvinte se termină cu literele: oi boi aboi raboi araboi