tărbăceală dex - definiţie, sinonime, conjugare

tărbăceală

TĂRBĂCEÁLĂ, tărbăceli, s.f. (Fam.) Faptul de a tărbăci. ♢ Expr. A da (sau a lua) în (sau la, prin) tărbăceală = a da în tărbacă. – Tărbăci + suf. -eală.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

tărbăceálă s. f., g.-d. art. tărbăcélii; pl. tărbăcéli
(Dicţionar ortografic al limbii române)

tărbăceálă, tărbăcéli, s.f. (pop. şi fam.) 1. bătaie. 2. ocară, batjocură.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)


Cuvinte care încep cu literele: ta tar tarb tarba tarbac

Cuvinte se termină cu literele: la ala eala ceala aceala