tăvălit dex - definiţie, sinonime, conjugare
TĂVĂLÍ, tăvălesc, vb. IV. 1. Refl. şi tranz. A (se) rostogoli, a (se) suci pe o parte şi pe alta pe pământ, în iarbă etc. ♢ Expr. (Refl.) A se tăvăli de râs = a râde cu mare poftă; a se prăpădi de râs. 2. Tranz. A bate pe cineva trântindu-l şi târându-l pe jos. 3. Tranz. şi refl. A (se) murdări, a (se) mânji. 4. Tranz. A culca la pământ iarba, cerealele, florile etc. – Cf. sl. v a l i t i.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A TĂVĂL//Í ~ésc tranz. 1) A face să se tăvălească. 2) (haine) A umple de murdărie; a murdări; a mânji; a păta. 3) A bate, trântind şi târând pe jos. 4) (iarba, florile) A apleca la pământ luând o poziţie aproape orizontală; a culca; a poligni; a pologi. 5) fig. pop. (persoane) A face să-şi piardă autoritatea; a compromite; a discredita. /cf. sl. povaliti
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE TĂVĂL//Í mă ~ésc intranz. pop. A se întoarce pe o parte şi pe alta. ♢ ~ de râs a râde cu poftă; a se prăpădi de râs. /cf. sl. povaliti
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

tăvălí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. tăvălésc, imperf. 3 sg. tăvăleá; conj. prez. 3 sg. şi pl. tăvăleáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
TĂVĂLÍ vb. 1. a (se) rostogoli. (Se înşfacă de păr şi se ~ prin iarbă.) 2. a se zvârcoli. (Se ~ pe jos, de durere.) 3. v. culca.
(Dicţionar de sinonime)

TĂVĂLÍ vb. v. jegoşi, mânji, murdări, păta.
(Dicţionar de sinonime)

TĂVĂLÍT adj. v. culcat.
(Dicţionar de sinonime)

TĂVĂLÍT adj. v. jegos, mânjit, murdar, negru, nespălat, pătat, răpănos, slinos, soios.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ta tav tava taval tavali

Cuvinte se termină cu literele: it lit alit valit avalit