tăvălitură dex - definiţie, sinonime, conjugare

tăvălitură

TĂVĂLITÚRĂ, tăvălituri, s.f. Loc cu iarba, florile sau cerealele culcate la pământ (unde s-a tăvălit un om sau un animal). – Tăvăli + suf. -tură.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TĂVĂLITÚR//Ă ~i f. Loc cu iarbă culcată la pământ, unde s-a tăvălit cineva. /a (se) tăvăli + suf. ~tură
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

tăvălitúră s. f., g.-d. ar. tăvălitúrii; pl. tăvălitúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ta tav tava taval tavali

Cuvinte se termină cu literele: ra ura tura itura litura