tablagiu

TABLAGÍU, tablagii, s.m. Jucător pasionat de table². – Tablă² + suf. -giu.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TABLAGÍ//U ~i m. rar Jucător pasionat de table. /tablă + suf. ~agiu
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

tablagíu s. m. (sil. -bla-), art. tablagíul; pl. tablagíi, art. tablagíii
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Cuvinte care încep cu literele: ta tab tabl tabla tablag

Cuvinte se termină cu literele: iu giu agiu lagiu blagiu