tableta
[Conjugare]
TABLETÁ, tabletez, vb. I. Tranz. A face tablete, drajeuri dintr-o substanţă. – Din tabletă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A TABLET//Á ~éz tranz. (substanţe) A prelucra dând formă de tabletă. /Din tabletă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
TABLETÁ vb. I. tr. A face tablete, comprimate, drajeuri (medicamentoase) dintr-o anumită substanţă. [Cf. fr. tabletter].
(Dicţionar de neologisme)
TABLETÁ vb. tr. a da unei substanţe medicamentoase formă de tabletă (2). (< fr. tabletter)
(Marele dicţionar de neologisme)
tabletá vb. (sil. -ble-), ind. prez. 1 sg. tabletéz, 3 sg. şi pl. tableteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A TABLET//Á ~éz tranz. (substanţe) A prelucra dând formă de tabletă. /Din tabletă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
TABLETÁ vb. tr. a da unei substanţe medicamentoase formă de tabletă (2). (< fr. tabletter)
(Marele dicţionar de neologisme)
tabletá vb. (sil. -ble-), ind. prez. 1 sg. tabletéz, 3 sg. şi pl. tableteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)