taboriți
TABORÍŢI s.m. pl. Nume dat membrilor aripii radicale din mişcarea husită, reprezentând interesele maselor de ţărani şi de meşteşugari. – Din fr. taborites.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TABORÍŢI s.m.pl. (Ist.) Nume dat membrilor aripii revoluţionare din mişcarea husită, reprezentând interesele ţărănimii şi ale meşteşugarilor. [< fr. taborites, cf. Tabor – cetate în sudul Cehiei].
(Dicţionar de neologisme)
TABORÍŢI s. m. pl. nume dat membrilor aripei revoluţionare din mişcarea husită, reprezentând interesele ţărănimii şi ale meşteşugarilor. (< fr. taborites)
(Marele dicţionar de neologisme)
taborít s. m., pl. taboríţi
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)
taboríţi s. m. pl.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TABORÍŢI s.m.pl. (Ist.) Nume dat membrilor aripii revoluţionare din mişcarea husită, reprezentând interesele ţărănimii şi ale meşteşugarilor. [< fr. taborites, cf. Tabor – cetate în sudul Cehiei].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
taborít s. m., pl. taboríţi
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)
taboríţi s. m. pl.
(Dicţionar ortografic al limbii române)