tahilalie

TAHILALÍE, tahilalii, s.f. (Med.) Vorbire precipitată, cu debit mare de cuvinte, care conduce la articulare defectuoasă şi incompletă. – Din fr. tachylalie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TAHILALÍE s.f. (Med.) Vorbire precipitată, cu debit mare de cuvinte. [Gen. -iei. / < fr. tachylalie, cf. gr. tachys – rapid, lalein – a vorbi].
(Dicţionar de neologisme)

TAHILALÍE s. f. vorbire precipitată, cu debit mare de cuvinte. (< fr. tachylalie)
(Marele dicţionar de neologisme)

tahilálie s. f., art. tahilália, g.-d. art. tahiláliei; pl. tahilálii, art. tahiláliile
(Dicţionar ortografic al limbii române)