tahistoscop
TAHISTOSCÓP, tahistoscoape, s.n. Aparat cu ajutorul căruia se prezintă unei persoane, pentru un timp foarte scurt, diferite desene, cuvinte, litere etc., în vederea studierii atenţiei, percepţiei, a unor procese senzoriale etc. – Din fr. tachistoscope.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TAHISTOSC//ÓP ~oápe n. Aparat pentru observarea parametrilor unor procese psihice (atenţia, percepţia etc.). /<fr. tachistoscope
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
TAHISTOSCÓP s.n. Aparat folosit pentru studierea legilor percepţiei şi atenţiei şi pentru determinarea volumului atenţiei unor persoane, prin prezentarea, pentru un timp foarte scurt, a unor cuvinte care trebuie să fie citite sau a unor imagini care trebuie să fie percepute. [< fr. tachystoscope, cf. gr. tachystos – foarte rapid, skopein – a observa].
(Dicţionar de neologisme)
TAHISTOSCÓP s. n. aparat pentru studierea atenţiei, a proceselor senzoriale etc., prin prezentarea, pentru un timp foarte scurt, a unor imagini, cuvinte, litere etc. (< fr. tachystoscope)
(Marele dicţionar de neologisme)
tahistoscóp s. n. (sil. mf. -scop), pl. tahistoscoápe
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TAHISTOSC//ÓP ~oápe n. Aparat pentru observarea parametrilor unor procese psihice (atenţia, percepţia etc.). /<fr. tachistoscope
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
TAHISTOSCÓP s. n. aparat pentru studierea atenţiei, a proceselor senzoriale etc., prin prezentarea, pentru un timp foarte scurt, a unor imagini, cuvinte, litere etc. (< fr. tachystoscope)
(Marele dicţionar de neologisme)
tahistoscóp s. n. (sil. mf. -scop), pl. tahistoscoápe
(Dicţionar ortografic al limbii române)