tamburmajor

tambúr-majór s. m., pl. tambúr-majóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

tambur-majór s.m. (înv.) suboţifer şef peste toboşari şi gornişti, care umblau în fruntea regimentului.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

Cuvinte care încep cu literele: ta tam tamb tambu tambur

Cuvinte se termină cu literele: or jor ajor major rmajor