tampona

TAMPONÁ, tamponez, vb. I. 1. Refl. recipr. (Despre vehicule) A se ciocni, a se lovi. 2. Tranz. A atinge uşor şi în repetate rânduri o parte a suprafeţei corpului cu un tampon (2) sau cu alt obiect pentru a absorbi transpiraţia sau secreţiile unei răni. – Din fr. tamponner.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A TAMPON//Á ~éz tranz. 1) (sânge, secreţii, lichide) A absorbi cu un tampon. 2) (mai ales vehicule) A izbi din mers. /<fr. tamponner
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE TAMPON//Á pers. 3 se ~eáză intranz (mai ales despre vehicule) A se lovi venind din direcţii opuse; a se ciocni. /<fr. tamponner
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TAMPONÁ vb. I. 1. tr. A atinge uşor şi repetat cu un tampon, cu o batistă etc. (o rană sângerândă, o parte transpirată a corpului etc.). 2. refl. A se ciocni, a se lovi. [< fr. tamponner].
(Dicţionar de neologisme)

TAMPONÁ vb. I. tr. a atinge uşor şi repetat cu un tampon, cu o batistă etc. (o rană sângerândă, o parte transpirată a corpului etc.). II. refl. (despre vehicule) a se ciocni, a se lovi. (< fr. tamponner)
(Marele dicţionar de neologisme)

tamponá vb., ind. prez. 1 sg. tamponéz, 3 sg. şi pl. tamponeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
TAMPONÁ vb. v. ciocni.
(Dicţionar de sinonime)