tandur dex - definiţie, sinonime, conjugare

tandur

[Sinonime]
TANDÚR, (1) tandure, s.n. (Turcism înv.) 1. Masă pătrată, acoperită cu covoare, sub care se aşeza un vas cu mangal pentru a încălzi pe cel ce şedea. 2. Fig. Lene. – Din tc. tandur (lit. tandır).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

tandúr (-re), s.n. – 1. Scaun sau masă cu mangal dedesubt. – 2. Adăpost care serveşte ca stînă sau ca ocol. – Var. tandîr. Tc. (arab.) tandur (Şeineanu, II, 348), cf. ngr. ταντοῦρι, bg. tandr, sb. tandur.
(Dicţionarul etimologic român)

tandúr s. n., (mobile) pl. tandúre
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
TANDÚR s. v. indolenţă, lene, lenevie, puturoşenie, trândăveală, trândăvie.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ta tan tand tandu

Cuvinte se termină cu literele: ur dur ndur andur