taoism dex - definiţie, sinonime, conjugare

taoism

TAOÍSM s.n. Curent în filozofia chineză veche bazat pe acţiunea de tao „drum, cale”, înţeleasă ca ordine universală, proprie fenomenelor naturii, vieţii sociale şi gândirii omeneşti; religie chineză care a existat până în sec. XVII şi care a avut la bază această concepţie. [Pr.: ta-o-ism. – Var.: daoísm s.n.] – Din fr. taoïsme.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TAOÍSM s.n. Direcţie principală a filozofiei antice chineze, inaugurată de Lao-dzî, în cadrul căreia s-au manifestat două curente, unul materialist şi altul idealist, după interpretarea dată noţiunii de „tao”. ♦ Religie chineză constituind un amalgam al cultului spiritelor naturii şi ale strămoşilor, al ideilor lui Lao-dzî şi de diverse credinţe. [Pron. tao-ism, var. daoism s.n. / cf. fr. taoïsme < chin. tao – cale].
(Dicţionar de neologisme)

TAOÍSM s. n. direcţie principală a filozofiei antice chineze, în cadrul căreia s-au manifestat două curente, unul materialist şi altul idealist, după interpretarea dată noţiunii de „tao”. ♢ religie chineză, amalgam al cultului spiritelor naturii şi ale strămoşilor, al ideilor lui Lao-dzî şi al diverselor credinţe. (< fr. taoïsme)
(Marele dicţionar de neologisme)

taoísm s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ta tao taoi taois

Cuvinte se termină cu literele: sm ism oism aoism