tarac dex - definiţie, sinonime, conjugare

tarac

[Sinonime]
TARÁC, taraci, s.m. Stâlp bătut în pământ, care serveşte ca element de susţinere pentru un pod, un zăgaz, un gard etc. [Var.: taráş s.m.] – Ucr. taraš.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

tarác (-ci), s.m. – Prăjină, stîlp, pilon. – Var. mold. taraş, tăraş. Mr. tăracă. Tc. tarak „pieptene” (Tiktin; Lokotsch 2826), cf. ngr. ταράϰι „bridă”, bg. tarak „greblă”, rus. tarak „prăjină” (Vasmer, III, 77). Var. mold. se explică prin rut. taraš (Candrea), pol., ceh. taraš „terasare” (Cihac, II, 401; după Tiktin şi Byck-Graur, BL, I, 24, de la pronunţarea mold. a pl. taraci). Otărac, s.m. (Olt., crevace, piesă încovoiată la scheletul luntrei) pare a fi acelaşi cuvînt.
(Dicţionarul etimologic român)

tarác s. m., pl. taráci
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
TARÁC s. v. antricot, cotlet.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ta tar tara

Cuvinte se termină cu literele: ac rac arac