TARAMÁ s.f. Icre (de calitate inferioară) sărate şi tescuite. – Din tc. tarama.(Dicţionarul explicativ al limbii române)
taramá s.f. – Icre sărate şi tescuite. Ngr. ταραμᾶς.(Dicţionarul etimologic român)
taramá s. f., art. taramáua, g.-d. art. taramálei(Dicţionar ortografic al limbii române)