tavernă

TAVÉRNĂ, taverne, s.f. Cârciumă sărăcăcioasă, murdară şi întunecoasă (instalată de obicei la subsol). – Din fr. taverne.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TAVÉRN//Ă ~e f. înv. Cârciumă sărăcăcioasă, murdară şi întunecoasă, aflată, de regulă, la subsol. /<fr. taverne, germ. Taverne
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TAVÉRNĂ s.f. Cârciumă ordinară, murdară (instalată de obicei la subsol). [< fr. taverne, it. taverna, cf. lat. taberna].
(Dicţionar de neologisme)

TAVÉRNĂ s. f. cârciumă sărăcăcioasă, murdară (la subsol). (< fr. taverne, germ. Taverne)
(Marele dicţionar de neologisme)

tavérnă s. f., g.-d. art. tavérnei; pl. tavérne
(Dicţionar ortografic al limbii române)