teșmenirii

TEŞMENÍRE, teşmeniri, s.f. (Reg.) Faptul de a (se) teşmeni. – V. teşmeni.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

teşmeníre s. f., g.-d. art. teşmenírii; pl. teşmeníri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Cuvinte care încep cu literele: te tes tesm tesme tesmen

Cuvinte se termină cu literele: ii rii irii nirii enirii